A inceput si s-a sfarsit cu cate o despartire, doua relatii de natura diferita, dar ambele de (foarte) lunga durata, relatii care intr-un fel sau altul m-au format (sau deformat) ca om, artist, femeie.
Am descoperit cu aceste ocazii ca sfarsitul nu e neaparat un lucru rau, de care sa-ti fie frica, ci mai degraba sansa unui nou inceput, sansa de a mai invata ceva despre tine, de a te redescoperi; ca neprevazutul e mai interesant decat siguranta; ca obisnuinta si dependenta nu trebuie confundate cu dragostea; ca sunt mult mai puternica decat credeam; ca sunt ok asa cum sunt, cu toate minusurile mele; ca e foarte gresit sa te pierzi pe tine in incercarea de a fi pe plac cuiva; ca orice intalnire cu cineva, buna sau rea, se intampla cu un scop, si anume de a mai invata ceva despre tine, despre viata, despre oameni; ca e ok sa te simti vulnerabil, sa ai caderi, sa te lasi sa simti si disperare, tristete, deznadejde, face parte din procesul de vindecare, din natura umana; ca cel mai greu e sa traiesti in prezent; ca e foarte important sa vorbesti atunci cand ceva nu functioneaza pentru altfel risti sa se creeze o prapastie uriasa imposibil de trecut; ca faptele, dar si vorbele sunt importante in egala masura; ca e foarte ciudat cum ti se schimba perspectiva total dupa o incercare foarte mare; ca nu neaparat oamenii la care te astepti sunt langa tine in momentele grele; ca ingerii sunt langa tine tot timpul, in diferite forme si oameni; ca viata e pe bune foarte frumoasa, numai ca noi ne-o complicam aiurea chiar si atunci cand credem ca nu facem asta.
Ce-mi doresc in noul an? Nu stiu, niciodata n-am stiut...Ce stiu sigur e ca de data asta nu ma mai sperie viitorul, necunoscutul, ci ma incita si ma face sa zambesc.
![](<a href="http://breslo.ro"><img src="http://www.breslo.ro/badge/breslo-findme.jpg" /></a>){kind=icon}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu