vineri, 16 septembrie 2011

Dance, dance, otherwise we are lost

Foarte rar mi se intampla sa raman tintuita in scaun, la cinema, chiar si dupa ce s-a terminat genericul si s-au aprins luminile... Mergeti sa-l vedeti! E pacat sa ratati asa ceva!




miercuri, 16 martie 2011

io+bicicleta= love, hardcore love

Ieri a fost prima zi pe anul asta cand am iesit cu bicicleta. Ca de fiecare data, la prima iesire dupa o pauza indelungata, gura-mi era pana la urechi de bucurie. Pur si simplu nu-mi puteam sterge zambetul larg de pe fatza!

Azi am repetat figura, m-am dus la repe cu don'soara mea rosie cu 2 roti in detrimentul doamnei albe cu 4 roti :)

Ca fata, e chiar un act de curaj sa mergi prin Bucuresti cu bicicleta printre masini, din capat de Drumul Taberei pana-n centru sau pe unde ai treaba ( de obicei, in partea cealalta a orasului :D)

Am casca neagra, ochelari de soare, ma imbrac sport si cu toate astea, am parte de claxoane ori curtenitoare: "ce face papusa?" ori de avertizare/revendicare: "vezi ca trec/ e strada mea, mi-a dat-o mama" ori de amuzament: "ha,ha, ce-am speriat-o pe proasta!", de vorbe dulci de genul "fa, ce te-as f.te!", la care raspunsul absolut pertinent este "s-o f.ti pe ma-ta!" si, cireasa de pe tort, aia care trec atat de aproape de tine cu masina si de cele mai multe ori in super-viteza, incat simti cum le-ai sters praful de pe portiera cu cotul... apoi vin cainii (cu care o rezolv cel mai repede prin a ne imprieteni), pietonii care traverseaza prin locuri interzise uitandu-se lung la tine in timp ce-ti trec agale prin fata, tu fiind in viteza, dar cui ii pasa..., gropile, bordurile inalte, praful/noroiul, rahateii animalutzelor de companie care-s privite cu dragoste si mandrie de catre stapanii lor atunci cand se c.ca in mijlocul drumului "ia uite-l, mama, ce dragutz e cu ochii bulbucati!"...d-astea...

Ei bine, si cu toate astea, am un sentiment atat de misto cand ma dau cu bicla, sunt atat de fericita, incat pur si simplu nu-mi mai pasa de nimic.

-Happy End-

duminică, 27 februarie 2011

Ingeras

Am pictat dupa foarte mult timp...cam asa a iesit:

sâmbătă, 19 februarie 2011

Constantin Brancusi- n.19 febr.1876

Liga Femeilor ni l-a dăruit pe Brâncuşi

Articol de Muzeograf, prof. Gabriela Popescu pe 22 Ianuarie 2009articol citit de 2,651 ori | Un comentariu

Majoritatea gorjenilor leagă numele Ligii Femeilor Gorjene de existenţa Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu realizat de Constantin Brâncuşi, dar nu ştiu mai nimic despre ce a însemnat pentru urmaşi activitatea acestor vajnice temerare. Iată, deci, cine au fost ele şi ce alte îndeletniciri au avut.

Arethia Tătărescu (în mijloc pe rândul de sus) a reuşit să-l convingă pe marele Brâncuşi să dăruiască gorjenilor celebrul Ansamblu de la Târgu Jiu

Arethia Tătărescu (în mijloc pe rândul de sus) a reuşit să-l convingă pe marele Brâncuşi să dăruiască gorjenilor celebrul Ansamblu de la Târgu Jiu

La începutul secolului al XX-lea, mişcarea de emancipare a femeii în viaţa social-economică şi culturală cunoaşte şi la noi în ţară o dezvoltare nemaiîntâlnită până atunci. Astfel încep să apară diferite asociaţii şi organizaţii care erau mult mai permisive, bazate pe voluntariat, în care intrau femei determinate de interese de clasă, intelectuale cu vederi progresiste şi democratice. Aceste organizaţii aveau drept scop acţiuni filantropice, de caritate sau religios. În anul 1921, în judeţul Gorj ia fiinţă Liga Femeilor Române din Gorj, ca filială a Ligii Femeilor Române. Această organizaţie avea drept scop declarat de a păstra vechile tradiţii artistice ale poporului, îndeosebi încurajarea industriei casnice a femeilor de la ţară, dar şi angrenarea femeilor în general, în diferite activităţi productive şi îngrijirea monumentelor istorice.

Mari doamne ale vremii
Comitetul de conducere era format în anul 1929 din 13 membre: Arethia Tătărescu – preşedinte, Maria Schileru, Amalia Caribolu – vicepreşedinte, Elena Coiculescu - casier, membre: Aurica Frumuşanu, Sabina Hasnaş, Sevasta Vasilescu, Ecaterina Archip, Elena Vasilescu, Maria Mălăescu, Vatica Ivănoiu şi Magdalena Mihail.
Ca primă acţiune a acestei ligi remarcăm înfiinţarea atelierului de ţesătorie care avea misiunea iniţierii tinerelor fete în tainele ţesutului. Din cele 500 de absolvente până în 1929, multe erau şefe de ateliere în diferite oraşe sau în satele natale. Preocuparea pentru conservarea artei naţionale s-a materializat prin câştigarea concursului organizat în 1929 de Societatea „Ţesătoarea” din Bucureşti, unde covoarele ţesute în Gorj au luat medalia de aur. Covoarele realizate în atelierele Ligii Femeilor din Gorj au participat la diverse expoziţii internaţionale ca Berlin, Bruxelles, Paris, New York unde au fost admirate şi lăudate.

Primul locaş pentru muzeu
Prima mare realizare a ligii a fost reorganizarea şi construirea unui locaş pentru sediul Muzeului Gorjului. Ridicată pe malul Jiului, clădirea este construită în anul 1926, în stilul celebrelor cule gorjeneşti. Sub îndrumarea Arethiei Tătărescu, sufletul acestei organizaţii, se trece la cercetarea, împreună cu specialişti, a unor vechi situri arheologice, la îngrădirea castrului roman de la Bumbeşti Jiu şi reînceperea săpăturilor arheologice, apoi la reluarea cercetărilor la Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Polovragi, Runcu, Vaideeni şi a altor zone din Gorj.

Bani pentru credinţă şi eroi
În 1934 liga se implică în acţiunea Societăţii Femeilor Ortodoxe donând suma de 100 000 lei când, comitetul de construire al bisericii „Sf.Apostoli Petru şi Pavel” din Târgu-Jiu face un apel către primul-ministru de atunci, Gheorghe Tătărescu pentru a sprijini terminarea acestui locaş de închinăciune.
Numele ligii este legat şi de eroii Gorjului. În acest sens, pentru cinstirea memoriei Ecaterinei Teodoroiu s-a hotărât să i se ridice un monument statuie, şi, în acelaşi timp cu sărbătorirea centenarului revoluţiei de la 1821, să-i fie aduse osemintele şi reînhumate pe pământ natal. Osemintele au fost aduse şi îngropate în piaţa centrală dintre biserică şi primărie, dar monumentul, realizat de sculptorul Miliţa Petraşcu, a fost inauguratde abia în 1935, în prezenţa a peste 40 000 gorjeni şi a numeroşi invitaţi din întreaga ţară, la care a participat însuşi regele Carol al II-lea. În paralel s-a trecut la repararea şi darea în circuit a caselor memoriale Ecaterina Teodoriu şi Tudor Vladimirescu.

Ni l-au dăruit pe Brâncuşi
Acţiunea cea mai importantă a Ligii Femeilor din Gorj rămâne însă aducerea lui Brâncuşi pe meleagurile natale şi sprijinirea sculptorului de a ridica la Târgu-Jiu un monument închinat eroilor căzuţi în războiul de reîntregire a neamului. Rolul Arethiei Tătărescu, preşedinta ligii, a fost covârşitor, iar în 1937 puteau fi admirate la Târgu-Jiu cele 3 capodopere: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fără sfârşit. În octombrie 1937, Liga Femeilor din Gorj donează oraşului operele realizate de Brâncuşi .Tot sub auspiciile ligii s-au organizat diverse serbări culturale, a fost editat „Ghidul Gorjului” sub îndrumarea profesorului preot Gr.Gâţă, se avea în vedere construirea unei „ case a gorjencelor” cu scopul de a contribui la emanciparea femeilor din judeţ.
Liga Femeilor din Gorj a reprezentat sub conducerea Arethiei Tătărescu, modelul de urmat al unei organizaţii de femei, pe linia conservării fondului istoric şi cultural autohton, a vechilor tradiţii artistice, realizările ei constituind şi astăzi puncte de atracţie şi pondere ale Gorjului.

luni, 31 ianuarie 2011

Bartolomeu (Valeriu) Anania 18 martie 1921- 31 ianuarie 2011


Imi pare rau ca l-am descoperit tarziu si ca n-am avut ocazia sa-l cunosc personal, ca sa-i sarut mainile.
Imi pare rau ca n-am apucat sa-i trimit de ziua lui "un kilogram si jumatate de cafea si o cutie de halva" asa cum i-a trimis Pat in Hawaii.
Imi pare rau ca nu mai e.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

sâmbătă, 1 ianuarie 2011