marți, 8 septembrie 2009

Povesti cu bunici



De cateva zile rasfoiesc o carte aparuta la Humanitas- “Cartea cu bunici”- ar fi trebuit sa-mi gasesc o povestire noua pentru “Fa-te ca ploua!” editia a 2a.
Am rasfoit, am rasfoit si am rasfoit si …n-am gasit nimic pe sufletul meu!
Asa ca m-am gandit sa spun povestile bunicilor mei, mult mai frumoase decat toate cele din carte:


“Romeo si Julieta” mehedinteana
Mama Rica si Tata Georgica s-au casatorit cand ea avea 15 ani si el 19.
Ea- fata de chiabur, el –baiat de mosier.
Ea – fata de liberal, el- baiat de taranist.
Parintii lor, strabunicii mei- Tata Mosu si Nenea Nae- pe care i-am cunoscut- nu se aveau bine deloc din pricina orientarilor politice si mai ales pentru ca unul era chiabur, iar celalalt era mosier.
Pe cand Tata Mosu era primar al satului l-a bagat pe Nenea Nae la puscarie pentru cateva zile, doar pentru diferentele de opinie.
Si cu toate astea, copiii lor s-au indragostit….ca asa a vrut Dumnezeu, si bine a vrut, ca tare frumosi bunici am avut!
Si-si scriau scrisori- el era la scoala de agronomie- ea fusese la “Scoala normala” din Lugoj, dar o retrasese Tata Mosu de acolo, ca de 10 mai- ziua regalitatii- fugise de la scoala sa caste gura la serbarile organizate, mai ales ca regele urma sa primeasca un vapor drept cadou de la santierul naval din Turnu Severin, si o vazuse cineva din sat si o parase lui taica-sau, care s-a infuriat si a luat-o de la scoala.
Apoi el (Tata Georgica) s-a imbolnavit si a trebuit sa renunte la scoala, s-a intors in sat si asadar au hotarat sa fuga impreuna, ca parintii nu voiau sa-i lase sa se casatoreasca.
Si pe cand fugeau ei din curtea lui Tata-Mosu, numai ce pune mana pe pusca Tata Mosu, sa o impuste pe Mama Rica, pentru ca fugise cu baiatul lui Nae Gardareanu, dusmanul lui.
Noroc ca l-a oprit tatal sau , bunicul lui bunica-mea: “dar ce-are ma, ca doar n-a fugit cu argatul. E baiat bun, de familie buna”
Si uite asa au trait fericiti pana la adanci batraneti- cu tot pelerinajul prin Baragan, Banat,Oltenia, etc, pentru ca au fost deportati politic- din cauza averii- pana cand s-au prapadit- tata Georgica in 1999 si Mama Rica in 2005.



Verighete
Bunica Aurica a fost invatatoare. Era o femeie tare maruntica, dar cu o personalitate napoleonica. A trait 91 de ani. Locuia singura, mergea singura la piata, desi vederea o lasase.
Bunicul Constantin a fost profesor de limba romana si chiar director de scoala. Foarte multe amintiri nu am cu el pentru ca a murit in 1988, cand nici nu implinisem 8 ani…
Cand a murit, eram in vacanta cu ai mei si cu Oana, sora-mea. Am facut toata Obcina Bucovinei. O vacanta din care inca mai am imagini foarte puternice si acum, dupa 20 de ani.
Apoi a venit un telefon…ne-am urcat in masina, ne-am dus la Bacau. In masina era o liniste mormantala, doar eu, nerealizand ce se intampla, vorbeam intr-una. N-am avut nimic, n-am plans nici macar la inmormantare, pana seara, dupa slujba, cand am inceput sa plang in hohote si nimeni nu ma putea opri. Tata m-a intrebat “De ce plangi?” “ Pentru ca n-o sa-l mai vad niciodata” am raspuns ….in felul meu am realizat atunci ce inseamna moartea.
Dar nu despre asta voiam sa va povestesc, ci despre cum s-au casatorit bunicii mei.
Bunicul , inainte sa plece la razboi, s-a hotarat s-o ceara in casatorie pe bunica.
S-a dus la un bijutier, a comandat verighetele, dar totodata s-a asigurat ca, in cazul in care Aurica il refuza, le poate returna.
Apoi, cu verighetele, s-a dus la Aurica, i-a spus ca vrea s-o ia de nevasta si ca ea trebuie sa-i dea un raspuns ferm, pentru ca daca nu vrea, el a vorbit cu bijutierul sa duca verighetele inapoi.
Slava Domnului, n-a trebuit sa inapoieze verighetele, ca bunica a acceptat!

joi, 3 septembrie 2009

"Fa-te ca ploua!" revine


"Fa-te ca ploua!" revine azi, la Verde Cafe, intre 19:30 si 20:30, pe Domnita Ruxandra nr.15 (pe langa Teatrul Metropolis-Tunari-Eminescu...cel mai bine va uitati pe o harta:) )
Intrarea libera!
Eu va astept cu drag!

duminică, 30 august 2009

miercuri, 19 august 2009

Fa-te ca ploua!

Joi, 20 august

, 19:00
Teatrul de vara Capitol
Fa-te ca ploua pune fata in fata actorul si spectatorul, sub o umbrela. Sub fiecare umbrela, un actor face o marturisire, spectatorul alege cu cine vrea sa se intalneasca, pentru ca e loc doar de doi. Avem umbrele de toate marimile si va asteptam joi 20.08, de la ora 19 la 21 la Teatrul de vara CAPITOL MMIX / © Save or Cancel vis-a-vis de teatrul Mic. PS. Se asculta muzica la pick-up si-n loc de proiectii ne intoarcem la diapozitive.

"Fa-te ca ploua"
Cu: Iulia Brezeanu, Raluca Botez, Lucia Elvira Butnariu, Radu Craciun, Irina Draganescu, Ilinca Radulian, Monica Sandulescu, Sorina Stefanescu
De: Ilinca Radulian, Ioana Petre
Texte dupa : Orkeny Istvan, Simona Popescu

marți, 10 martie 2009

Martie




A trecut 1 Martie, a trecut si 8 Martie, chiar si 9 Martie...
Salcia din gradina a inmugurit. "Micutza" (o pisicutza) continua sa fie singura si sa doarma in fund, sus in salcie, cu nasul proptit in crengutze, ca sa nu cada. Zilele trecute "Pisica Mama" a facut o scurta vizita intr-un apartament de vis-a-vis, intrand pe geam. Am stat cu sufletul la gura, nestiind care va fi deznodamantul, dar a iesit la fel de calma, deci n-a alergat-o nimeni. "Pisica Mama" merita o povestire intreaga, dar nu acum. Poate alta data. Voiam sa scriu despre "Targul de Martisor" de la MTR, la care am fost(25 febr- 1martie). Bine ar fi fost sa scriu chiar atunci, dar iar m-am luat cu altele si am uitat. Nu despre targ, ci despre oameni vreau sa zic. Despre Peter si Mao, "vecinii" mei de masa. Un om mai bland si mai generos si mai atent ca Peter eu n-am intalnit. Si foarte firesc, curat, fara sa arate chestia asta. Era asa pur si simplu. Si martisoarele lui erau ca el: clare, simple,(in sensul cat se poate de bun al cuvantului),din lemn, alama, facute cu multa rabdare. Mao, pe de alta parte, cu "jucariile" lui foarte colorate si absolut adorabile, era f. expansiv, foarte comic si plin de energie. Are un blog f. frumos , facut cu iubita lui. Lucreaza impreuna la "jucarii". Asta e blogul lor: http://kiki-oly.blogspot.com/ Merita vazut.
De 8 Martie iubitul meu mi-a zis "La multi ani, Femeie!" si mi s-a parut cel mai frumos lucru din lume... ca sunt "femeia" lui.

miercuri, 18 februarie 2009

miercuri, 28 ianuarie 2009

zanutze














Zanutze dragutze, tocmai bune pentru a te inveseli pe o astfel de vreme. Au si un secret: li se aprind aripioarele pe intuneric

joi, 15 ianuarie 2009

depresie rosie


Ma deprima cumplit inceputul de an. N-am chef de nimic. Creierul meu ar vrea sa doarma. Refuz sa gandesc constructiv. N-am dorinte. N-am visuri. N-am.
Ce fac fetele cand sunt depresive? Se vopsesc. Si eu la fel.
Azi parca era ziua lui Eminescu, nu?